Gândind ades la Eminescu,
Am înțeles un lucru clar:
Nu toate numele cu „-escu”
Au și succes universal.
Nici toți poeții nu-s luceferi
Deși, despre stele mulți au scris;
Doar Eminescu-i peste timpuri
Luceafărul ce stă aprins.
De sus, rămas-a să vegheze
Tot ce-a avut, EL, mai de preț:
Natura, țara și iubirea,
Căci ele l-au făcut măreț.
Iar noi, românii, suntem mândri
Că am avut un „geniu blond”.
Prin versuri, EL, va fi de-a pururi
Luceafăr viu, în Orizont.
Bezdead, Dâmbovița

