Recenzie

de Manuela Timofte

Lumea asta e prea complicată, iar eu nu știu ce să înțeleg când unii îmi spun că sunt o fată normală, iar alții că sunt păcătoasă, neascultătoare și, mai ales, bolnavă la cap. Lena – fetița care visa pentru alții

Cuvintele puse în «gura unui personaj» denotă cunoaștere, experiență, curiozitate pentru lumea în care trăim aici și acum și în același timp echilibru între acceptarea a ceea ce se cunoaște și ceea ce nu se cunoaște, dar totuși există…

Fragmentul de mai sus face parte din romanul “Fetița care visa pentru alții“, scris de Petru Racolța.

Despre Petru Racolța

Dincolo de omul simplu, umil și cu mult bun-simț, este un scriitor contemporan al cărui talent ne oferă prin intermediul blogului său catrene și epigrame, poeme, proză scurtă și fragmente din romane și mult, mult umor. Un om care oferă din cunoașterea/înțelepciunea adunată de-a lungul vieții și din desaga creației, pentru că știe în adâncurile sale că astfel oferă bucurie celor din jur și el este fericit că își urmează misiunea pentru care a venit în această lume, aducând propria contribuție la transformarea lumii într-una mai frumoasă și mai bună.

Fiind publicat de ani de zile, vă ofer mai jos o listă cu titluri ale cărților sale:

Cărți publicate:

”Revolta din ogradă” (2014),
”Povestirile unui maramureșean” (2015),
”Planeta Paradis” (2016),
”Povestirile unui maramureșean” vol. II (2017),
”Versuri pentru suflet și cuget” (2019),
”Metamorfoza” (2019)
“Fetița care visa pentru alții” (2021)
“Judecăți,prejudecăți și mere” (2023)

Fetița care visa pentru alții

Oprindu-mă la «Fetița care visa pentru alții», voi începe prin a spune că această carte nu are “vârstă”. Adică, eu personal, nu pot să spun că poate fi citită doar de adulți pentru că este un roman parapsihologic sau că este dedicată copiilor/tinerilor pentru că este un roman cu elemente de SF tradițional. Ea este, așa cum spune Rodica Scutaru-Milaș în prefața cărții, “o carte ce poate fi plăcută la orice vârstă”. Puteți găsi sau poate nu «coincidențe» ce vă alimentează viața. Sau ca să redau cuvintele autorului:

“totul e în mintea oamenilor care-și alimentează prejudecățile cu coincidențe”. Astfel, fiecare cititor are dreptul de a-și forma propria opinie citind cartea.

Firul cărții începe firesc, iar introducerea personajelor este progresivă, dar incitantă, presărată cu «coincidențe». Acestea împletesc elemente ale lumii văzute cu ochii fizici și elemente ale lumii încă necunoscute, dar care sunt categorisite de cei mulți ca lucruri ieșite din comun sau chiar ca ceva «diavolesc».

Aceste lucruri ieșite din comun sunt atribuite diferitelor personaje, care în parte au nume alese pe măsura abilităților lor:

• Visătoarea – “fetița care visa pentru alții”

Visele îmi sunt ca păsările libere, pe care nu le pot momi întotdeauna cu gândurile înșirate de cu seară. Lena – Fetița care visa pentru alții

• Poligraf – fetița cu un ochi, vorbăreață, prietenoasă dar care citește adevărul în ochii oamenilor
• Sentimente – băiat surdo-mut care comunică cu ceilalți prin semne
• Șoc – băiat cu brațele amputate, ironic, nu foarte prietenos

Acestora li se alătură pe rând personaje pozitive și personaje negative. Din prima categorie, amintesc pe Violeta Popan, care este mama Lenei/Visătoarea, doctorul Oșan și profesorul Bogdan. Pe parcursul evoluției romanului, se alătură altele, care, chiar dacă au o prezență de scurtă durată, cum este profesoara Rodica, au rolul lor nu doar în construirea romanului, oferind ajutor acestor copii înzestrați cu puteri inexplicabile, ci și în transformarea lumii într-una mai bună.

Am să mă opresc asupra profesorului Bogdan – cel ce apare de la început ca având grijă de acești copii și face tot posibilul de a-i regăsi și a-i aduce împreună, după ce sunt preluați de «forțele negative» interesate de a exploata totul doar în favoarea lăcomiei și a răutății lor. 

Profesorul dorește ca internatul în care sunt cazați inițial acești copii să fie “un refugiu pentru suflete neînțelese și ostracizate, valori prețioase ce necesită o educație aparte, pentru a se întoarce în societate cu fruntea sus și cu un mare potențial de a ajuta societatea, omenirea în general.”

Prin prisma lui, una dintre condițiile de reușită în această societate este detașarea de lumea zbuciumată, în care “se duce o luptă continuă pentru bani, putere și celebritate.” O lume în care valoarea omului este dată de minciună și de ipocrizie în vederea câștigului personal.

Una dintre virtuțile pe care le dorește să le cultive copiilor este cea de “răbdare”. 

Alături și împreună cu personajele cărora autorul le dă viața prin cunoștințele și experiența sa de viață și de creație, există și alte elemente care au un rol bine definit și fără de care nu am putea vedea viața și lucrările semnate de Petru Racolța:

Natura

Își face simțită prezența prin inedit, frumusețe și gingășia-i caracteristică ca fiind locul cel mai bun pentru picnic și pentru relaxare atât pentru copiii socotiți cu probleme cât și pentru adulții ce au grijă de ei:

“se putea admira izvorul în puritatea lui desăvârșită, într-o cotitură ca o îmbrățișare, ce liniștea momentan apa și-i făcea susurul mai lin. Acolo se aplecau arborii ca într-o închinare adusă vieții curgătoare, iar păsările cântau imnuri într-un concert de triluri neobosite.” Fetița care visa pentru alții

Umorul fin

Este caracteristic autorului și te face să te simți că ești român, pentru că deși cunoști realitatea în care trăiești, de cele mai multe ori recunoști că decât să plângi este mai bine/ mai sănătos să faci «haz de necaz».

“- Iar tu ești cea căreia i se spune Poligraf… Chiar știi să citești adevărul în ochii oamenilor?
– Încercați și o să vedeți, răspunde copila. Dar nu cred că-i un dar cu folos, din moment ce prea multă lume preferă să creadă în minciuni. 
– Ha, ha… Îmi place că ești și spirituală, dar nu trebuie să ai nicio grijă, pentru că noi, cei din conducerea statului, respectăm și promovăm adevărul.
– Deja ați spus o minciună, domnule…”

În opinia mea, această carte, pe de o parte, înfățișează foarte clar lumea în care trăim, în care “doctori fără halat … îmi spun ce ar trebui să visez și apoi sunt curioși să afle dacă mi-a reușit”. Ei mă asigură că acesta e cel mai bun tratament, prin controlarea viselor și memorarea fiecărui amănunt, dar asta mă obosește și mi se face frică atunci când nu reușesc.” O lume în care “fiecare om vrea să ia câte o bucată cât mai mare din zestrea planetei, a fiecărei țări în parte, iar noi îi votăm pe aceia care fac acest lucru cu cât mai mare eficiență. Alegem să fm conduși de gunoaie, către o lume plină de gunoaie”. O lume în care adevărul   “e o boală,… deci trebuiești tratat ca să poți minți fără să clipești.” Este o carte care oferă direct și în același timp foarte subtil atât implicațiile politicii, cât și ale bisericii în crearea acestei lumi bazate pe frică și control.

Pe de altă parte, este o carte care promovează adevăratele valori, cele ce vin din sufletul uman și care nu au nevoie nici de bani și nici de putere pentru a exista. Susține o lume în care Adevărul (Poligraf), emoția (Sentimente), visul (Visătoarea) sunt parte integrantă din sufletul fiecăruia dintre noi și au nevoie să ‘trăiască”, să fie recunoscute și lăsate la lumină. O lume în care, parafrazând cuvintele autorului, să prețuim «un zâmbet ca pe o rază de soare printre norii persistenți”.

Concluzii:

“Fetița care visa pentru alții” este o carte care se poate citi pe nerăsuflate. Ea aduce și oferă “pe tavă” fațetele lumii distorsionate în care trăim, o lume în care banul, lăcomia, dorința de putere au încercat să sufoce tot ce era bun și frumos în om.  Cu toate acestea, tot timpul au existat și vor exista oameni care cred în adevăratele valori ce există în sufletul fiecăruia și încearcă să facă tot ce este posibil pentru a le sprijini, astfel încât ele să se propage mai departe pentru a transforma lumea noastră.

Astfel, mesajul cărții este acela de transformare a lumii dintr-una egoistă, lacomă, rea într-una mai bună. “Copiii” din cartea autorului sunt fațete ale omului “nou” care își ascultă sufletul și pentru care adevărul, emoția, dorința de a face și de a fi bine în jur sunt valori ce există în interiorul fiecăruia, dar e nevoie să crezi în ele și să le folosești. Ceva ce fiecare dintre noi poate face, dacă vrea…

https://racoltapetru6.com/

Love, Manuela

Copyright © 2016-2026 manuela@inalove.world

Imagine de kinkate de la Pixabay