de Ileana Vlădușel

Zâmbete-n buchețele de flori
Mirosind a dragoste, dimineața în zori.
Săruturi respirate în tâmple,
Culorile vibrând de emoție ale cuvintelor simple,
Firicele de dor strecurate în cafea,
Tu, îmbrăcându-mi inima în inima ta.

Aceeași bancă, același drum,
Pasul cunoaște fiecare detaliu de-acum.
Aproape, atât de aproape-n destine,
Încât te confund cu mine, tu mă confunzi cu tine.
Între săruturi și mângâieri, o întâlnire,
Noi doi, și mereu punctuală, tu, fericire!

Dansul papucilor amestecați de cu seară
Peste podeaua zorilor, primăvară.
Nesfârșită e dragostea asta
În care sărutul naște săruturi, viața
Înflorește în mine și tine mereu,
Că nu se mai știe cine e ea, cine ești tu, cine sunt eu!

Atât de aproape-n destine,
Zâmbetul tău dragoste, fericire
Împachetată în mângâieri,
Pachețele ascunse în colțurile vieții, corăbieri
Pe marea acestei lumi, tu și cu mine,
Aproape, atât de aproape-n destine!

07.02.2022,(pentru E și L)

Photo by Rina