de Anca Horga
– Don’t worry, little one, I’ll look after you. I am the old pear tree, they call me Ri. I already have a dry crust…
– Forgive me, but my leaves are really confused. Who are “they”?
– They are the others, of course. To see, ahem, rather to feel, the roots, um, how to say…or maybe show, phew…I’ll stretch a bit. There you go!
– Gotcha! Oh, I get it now. The shadows allow us to speak.
– Yes, they do! And they give us the warmth of a winter’s embrace.
– What happens in winter?
– Oh…
***
– Nu-ți face griji, micuțule, voi veghea asupra ta. Eu sunt bătrânul păr, mi se spune Ri. Am deja o crustă uscată…
– Iertați-mă, dar frunzele mele sunt foarte confuze. Cine sunt acești “ei”?
– Ei sunt ceilalți, bineînțeles. Să văd, aham, mai degrabă să simt, rădăcinile, ăăă, cum să spun… sau poate să arăt, uf…mă voi întinde puțin. Iată!
– M-am prins! A, acum am înțeles. Umbrele ne permit să vorbim.
– Da, așa este! Și ne oferă căldura unei îmbrățișări iarna.
– Ce se întâmplă iarna?
– O…
Image: Pinterest
In a Love World 