de Lau Tatar Stele îndoielnice se scaldă-n alcool,e-n întuneric timpul, e a luminii pleavă,iar hăul cel de sus se scurge domolîn venele oamenilor cu viață trândavă.Din neant, fericire cade-n stropi, stingher,pe ezitări adunate de-o viață,Perseide pe al Căii Lactee zer,fulger brăzdând a lumii putredă față.Azi timpului nimeni nu-i spune „Stop!”,valută forte ajunge efemerul,secunde se-adună ca grâul …







